Silvestru Lungoci a avut marele merit de a fi reintrodus în Bucovina bătrânul fluier (cavalul) şi cimpoiul, instrumente prezente în vestitele tarafuri de lăutari de altădată, folosindu-le cu pricepere în cadrul orchestrei din care făcea parte, în afară de instrumentele menţionate, Silvestru Lungoci a fost interpret neîntrecut şi la tilincă, ocarină şi nai.

Un bucovinean de omenie. Pentru cei care l-au cunoscut ca interpret de frunte al Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava, dar şi ca rapsod neîntrecut al folclorului bucovinean, artistul originar din Horodnic de Jos a fost pe tot parcursul vieţii sale un „bucovinean de omenie”, aşa cum obişnuia el însuşi să spună despre oamenii acestor locuri. Marele rapsod a plecat pe drumul fără întoarcere după o scurtă, dar amară suferinţă, într-o zi de februarie a anului 1993 şi a fost înmormântat în cimitirul bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” din Călugăriţa, alături de părinţii săi.

“Doina de la Capul Codrului” în interpretarea lui Alexandru Bidirel la vioară. Cântec specific bucovinean.

Ultimul mare lăutar al Bucovinei

Născut în satul lui Ciprian Porumbescu, Stupca, Alexandru Bidirel a fost un interpret de excepţie la vioară, căreia i-a tradus inegalabil şi bucovineşte graiul. Virtuoz al instrumentului care se ţine cel mai aproape de inimă, pe care l-a iubit ca nimeni altul, stupcăneanul a fost numit de critici şi etnologi “cel mai de seamă lăutar al Bucovinei”.

Revista de etnografie şi folclor îi consacră artistului, în 1989, o largă cronică literar-muzicală, Constantin Brăiloiu, cel care l-a descoperit ca instrumentist în satul Capu Codrului, aducînd elogii talentului celui despre care Sofia Vicoveanca spunea că este “ultimul mare lăutar al Bucovinei”. Păstrător al unui repertoriu bazat în exclusivitate pe tradiţie, Alexandru Bidirel a fost o viaţă întreagă solist şi primă vioară la Ansamblul “Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Numele neuitatului interpret dăinuie, actualmente, dincolo de amintiri şi înregistrări de excepţie, prin festivalul care îi poartă numele. Nepot al celebrului Grigore Vindireu, care l-a inspirat pe marele Ciprian Porumbescu, Alexandru Bidirel încă mai foarfecă inimile oamenilor cu melodii şi jocuri ce vor rămîne în panteonul instrumentiştilor acestor locuri: Corăgheasca, Arcanul, Sîrba, Cioful, Trilişeşti şi cîte altele, înregistrate cu Orchestra Radio şi păstrate în fonoteca de aur a folclorului bucovinean.

Via: Evenimentul.ro