Biserica din Solca

Localitatea Solca, atestata documentar abia in 1418 in timpul lui Alexandru cel Bun, dar cu o vechime mult mai mare, este plasata in depresiunea cu acelasi nume. Biserica a fost sediul unei manastiri cu incinta fortificata, care a functionat pana in 1785. Este inalta de 36 m, cu ziduri groase de aproape 2 m sprijinite de patru perechi de contraforti.

Biserica are un plan treflat, cu 5 compartimente: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos si altar. Forma initiala a fost modificata prin restaurarile intreprinse in 1902 de arhitectul austriac K. Romstorfer.