Acasa Rezervatii Forestiere

Rezervatii Forestiere

Rezervatia Tinovul Gaina - Lucina

Rezervatia se afla pe raza comunei Moldova - Sulita, in catunul Lucina, la stanga paraiasului Bilcani, ce se uneste cu valea paraului Gaina in tinovul cu acelasi nume, la o altitudine de 1200m . Perimetrul rezervatiei se prezinta ca un podis adancit la mijloc si largit spre margini. Intregul bazin hidrografic se margineste la nord cu varfurile Lucina (1590m), Stirbul ( 1479m), la vest cu Chitea Mare (1394m ) si Chitea Mica (1361m), iar spre sud si sud-est cu muntele Gaina (1425m). Expozitia predominanta este de nord-nord-vest spre sud-sud-vest.

Unul din relictele arctice deosebit de interesante pentru oamenii de stiinta si deopotriva pentru turisti, in constituie mesteacanul pitic (Betula nana). In arealul sau sudic mondial aflat in tara noastra la Lucina in Bucovina si la Luci (Harghita). Tufele de mesteacan pitic cresc pe un strat gros de turba si muschi de tip arctic (Sphagnum), asociate cu merisor (Vaccinium vitis-idaea) si afin (Vaccinium myrtillus ). Pe ramuri se dezvolta lichenii. Desisul astfel format este invadat (pe latura estica) mai ales de pin silvestru si molid si de specii de salcie.

Citeste tot...
 

Rezervatia Tirnovul Sarul Dornei

Rezervatia se gaseste in apropierea soselei ce duce la Gura Haitii, inainte de a intra in comuna Sarul Dornei - in drum spre masivul Calimani.

Turbaria, elementul ocrotit al rezervatiei, este de o formatie mai recenta (cca. 3000 ani) si este asezata pe terasa paraului Neagra Sarului, la o altitudine de 800 m.

Vegetatia este alcatuita in marea majoritate de muschiul de tip arctic (Sphagnum), peste care, in conditii vitrege de vegetatie s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru (Pinus silvestris, var. turfosa) pe un strat de turba a carui grosime variaza intre 1,10 m si 3,20 m. Demn de remarcat este ca, spre deosebire de celelalte tinoave, acesta nu are zona de protectie.

Suprafata rezervatiei este de cea. 36,00 ha.

© Bucovina Turism

 

Rezervatia Tinovul Mare din Poiana Stampei

Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei, fiind strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii Chiperenilor, in stanga soselei nationale Vatra Dornei - Bistrita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noastra.

Patrunderea in tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste paraiasul Casoi. Trecand printr-o banda de molizi inalti, avem surpriza de a descoperi "o tundra" de tip siberian compusa dintr-un puiet cu consistenta medie (0,5-0,6) vegetand in aspre conditii stationale (mlastina oligotrofa). Acest tinov, declarat monument al naturii in 1955, este situat la o altitudine medie de 880 m si este strabatut de un pod de lemn lung de 900 m care permite vizitarea rezervatiei. Podul este singura cale de acces intrucat stratul de muschi higroscopici musteste continuu.

Citeste tot...
 

Rezervatia Quercetumul de la Crujana

Rezervatia se gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritara a stejarului. Constitutia arboretului este plina, inaltimea medie fiind de 30 m iar diametrul cuprins intre 45-50 cm. Altitudinea rezervatiei este de 370 m.

Suprafata rezervatiei este de cca. 39,40 ha.

© Bucovina Turism

 

Rezervatia Fagetul Dragomirna

Rezervatia de fag de la Dragomirna se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind cuprinsa la o altitudine care variaza intre 380-450m. La aceasta rezervatie se poate ajunge pe 2 trasee:

  • Drumul comunal Suceava - Manastirea Dragomirna, pana la manastire si apoi urmand drumul cunoscut sub numele de "Trei meri" pe o distanta de 1,6 km pana la rezervatie.
  • Pe soseaua nationala Suceava-Siret, pana la intersectia cu satul Patrauti, se trece de localitate si pe drumul forestier "Trei meri" se ajunge la rezervatie.
Citeste tot...
 

Rezervatia de la Zamoslea Lunca

Declarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava - Dorohoi, drum ce trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo-podolica, lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar.

Particularitatile climatice: precipitatii abundente 700-800 mm anual, temperaturi medii 6-8 grade Celsius, fac din aceasta zona o adevarata enclava umeda. Dintre speciile lemnoase remarcam: stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata), ciresul (Prunus avium), paltinul de camp (Acer platanoides), plopul tremurator (Populus tremula). Elementele arbustive sunt reprezentate de: jugastru (Acer campestre), alunul (Corylus avellana), sangerul (Cornus sanguinea), ulmul de camp (Ulmus laevis), paducelul (Crategus monogyna), salba moale (Euonymus europaea), iedera (Hedera helix) si sporadic salba pitica (Euonymus nana) - monument al naturii.

Citeste tot...
 

Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din Muntii Calimani

In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2100m. Fara a insista asupra genezei acestor munti, trebuie sa aratam ca ei sunt de natura vulcanica, fiind rezultatul unor puternice eruptii, separate prin perioade de liniste, cu o varsta de circa 55 milioane de ani, recomandandu-i ca cei mai tineri munti din tara noastra.

Caldarile glaciare tipice, de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis, la o altitudine de 1900m. Acestea erau acoperite cu cca. 1 milion de ani in urma, de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. Relieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari, dispuse in trepte, evidentiind curgerile masive de lava. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate prin depuneri de sulf nativ, limonit si prin izvoare carbogazoase.

Citeste tot...
 

Rezervatia Codrul Secular Slatioara

Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la baza infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790m si 1353m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraile Valuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in Moldova.

Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava - Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani. Initiativa declararii acestei rezervatii dateaza de la inceputul acestui secol (1904, 1907), de cand padurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox - Roman din Bucovina.

Citeste tot...
 

Rezervatia Codrul Secular Giumalau

Pe teritoriul comunei Pojorata, in partea nord-vestica a muntelui Giumalau si catre cursul superior al bazinetului Putna Mare - Sterparul, se afla Codrul Secular Giumalau - rezervatie naturala. Rezervatia a primit acest statut in anul 1941 prin decizia 9942/19 martie 1941.

Padurea seculara este cuprinsa intre 1230m si 1680m altitudine, cu pante variind intre 15 si 35 grade, fiind marcata la limita superioara in golul de munte prin varfurile Sapele (1427m), Ciungi (1521m), Stegele (1630m), Alunul (1667m), si Giumalau (1857m), cel mai inalt varf din Bucovina. Originea masivului Giumalau este cristalino-mezozoica, fiind constituit dintr-un fundament cristalin si o cuvertura sedimentara mezozoica, prezentand in ansamblu o structura in panze de sarvaj. Temperatura medie anuala este in jur de 4 grade Celsius la baza masivului, iar pe creasta scade la 2 grade Celsius, precipitatiile osciland intre 800-900 mm in aval si 1000 mm spre varf.

Citeste tot...
 


© Gura Humorului 2005-2013 Toate drepturile rezervate!
Site realizat de Adpedia.ro
Site găzduit de MXHOST.ro