Catre evul mediu existau aici asezari stabile ( Baia 1335, Siret 1340, Radauti 1350) iar în jurul anilor 1360 a luat fiinta statul roman independent Moldova sub conducerea voievodului Bogdan. Erau vremuri tulburi macinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul incercand sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tatarilor de la rasarit si de curand ale imperiului otoman de la miazazi.

Printre masurile luate de primii voievozi romani, firesc s-au inscris ridicarea de fortificatii Siret, Suceava, si de lacasuri ortodoxe Siret, Radauti, Baia, Botosani, Suceava. Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit, epoca domnilor Stefan cel Mare - Petru Rares - Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti 1466-1600 au imbogatit Bucovina cu manastiri fortificate si biserici care-i fac azi faima, pastrandu-se nesperat in conditii excelente.

Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI - lea au primit un impresionat vestmant de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigore Rosca, a boierilor Arbore si Movilestilor, fresca parietala de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenta locala, rafinamentul cromatic, amsaamblu de pictura si arhitectura de o valoare artistica exceptionla. Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la inceputul existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Bailesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de catre federatia Intenetionala Juristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au determinat inscrierea tezaurului bucovinean in catalogul UNESCO 'Mari monumente ale lumii'.

Cele mai repezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Aceste monumente in ansamblul lor constituie un''cod'', un limbaj specific, un limbaj de imagini.Caracterul acestui limbaj este, ca si cel al intregii culturi medievale, religios, iar temeiul lui il constituie traditia crestina. Astfel s-a stabilit elementele mari ale ordonantei iconografice, mai ales ale picturii exterioare, au un inteles precis.In acest sens se pot aminti marile compozitii ale Judecatii de Apoi, care,in afara elementelor inspirate direct din Apocalipsa, cu toata scenografia Invierii mortilor si a ingerilor care cheama toata lumea la judecata, exprima pe de o parte conceptia populara despre dreptate si justitie.Alta tema preferata este aceea a Acatistului Maicii Domnului, rugaciunea de lupta, compusa de patriarhul Sergiu al Constantinopolului la 626, cand Constantinopolul asediat de Sasanizi, a fost salvat printr-o minune a Maicii Domnului.

O scena dintre cele mai interesante, si de un efect decorativ fara egal, este Arborele lui Ieseu, care apare intotdeauna in asociatie cu friza filosofilor antici. Mai sunt teme precum viata Sfintului Nicolae, viata Sfintului Antonie, viata Sfintului Ioan cel Nou de la Suceava,viata Sfintului Gheorghe, toate prezentate cu lux de amanunte. O valoare deosebita o au teblourile votive, care exprima relatia dintre ctitori si divinitate. Este semnificativ prezentarea domnilor ctitori in picioare, in vesminte de ceremonie, intrupand dupa traditia bizantina, pe vicarii lui Dumnezeu pe pamant, iar cea a ctitorilor mari boieri in genunchi, ca simpli credinciosi, dar cu aspect si vesminte de natura sa precizeze locul lor in societate.

Ramane vie opera emeritilor creatori in majoritate necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureza geniul.