Targul de Paste de la Gura Humorului

Tehnica de infrumusetare cu motive zoomorfe, antropomorfe, fitomorfe, schiomorfe etc. a oualor jertfite la Paste, simbol al divinitatii care moare anual, este numita incondeiatul oualor. Tehnologia populara, care transforma oul in opera de arta, cuprinde mai multe faze de lucru: alegerea oualor proaspete de gaina si rata; selectionarea oualor mari si frumoase, cu coaja groasa si fara denivelari; degresarea prin spalarea atenta cu apa calda la care se adauga putin otet pentru a "prinde" vopseaua uniform, fara pete; asezarea oualor in pozitie orizontala intr-un vas cu apa pentru a se alege bula de aer pe margine, nu la capete; fierberea oualor la foc domol, pentru a nu plesni coaja; prepararea vopselelor din plante sau produse industriale, pentru fiecare vopsea folosind un vas curat; confectionarea si pregatirea uneltelor de ornamentat: chisita si festeleul; topirea cerii de albine in care se adauga, ca adjuvant, putin carbune pisat; incondeierea propriu-zisa a oualor cu motive ornamentale maiestrit lucrate; introducerea oului incondeiat in vasul cu vopseaua dorita pentru colorarea fondului; scoaterea oualor din vopsea si stergerea urmelor de ceara care lasa in locul lor desenul alb, obtinandu-se oul incondeiat monocrom.

In cazul oualor incondeiate policrom, ouale necajite sau muncite, se repeta, pentru fiecare culoare in parte, cu atentie si mult talent, operatiunile amintite de ornamentare. Local, sunt inversate unele faze de lucru sau se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara a oualor (ouale pictate, ouale sapate sau decorate in relief, ouale incondeiate cu frunze de plante, ouale impodobite cu margele, ouale din lemn sau plastic decorate sau pictate si altele).

Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea vopselele se obtineau in exclusivitate prin diferite procedee, din plante, arbori si arbusti, flori, frunze, tulpini, coaja, radacini. Retetele de extractie a culorilor (galben, rosu, albastru, verde si negru) si combinarea lor pentru obtinerea diferitelor nuante, variau de la zona la zona si, uneori, de la sat la sat. Culoarea principala a vopsitului cu plante era galbenul; cu exceptia albastrului, toate celelalte culori se obtin prin introducerea mai intai a oului intr-o baie cu vopsea galbena.

De altfel, cele mai vechi si mai frecvente culori folosite sunt galbenul, culoarea Soarelui pe bolta cerului in timpul zilei, si rosul, imaginea acestuia la rasarit si apus. Substantivarea si feminizarea adjectivelor-culori (roseala si roseata pentru rosu, galbineala, galbinarea, galbineata pentru galben, verdeata pentru verde, albastreala pentru albastru si negreala pentru negru) indica haina frumos colorata a vopselei cu care femeia imbraca trupul oului, iar olarul trupul oalei.

Devenita traditionala in paleta de manifestari culturale desfasurate la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Targul de Pasti, a reusit sa reliefeze un segment aparte, cel al inchistririi si incondeierii oualor de Pasti (al "oualor muncite"), institutia muzeala humoreana promovind si pe aceasta cale autenticul intr-o societate suprasaturata si infestata de contrafaceri, cind de multe ori, valorile autentice sunt contracarate de kitsch-uri.

Aceasta manifestare are loc intr-un moment in care lumea incepe sa imbrace haina cea noua a vegetatiei reinviate, cind in preajma Invierii Domnului te simti mai mult ca oricind atras catre o meditatie ontologica aparte.

Aceasta competitie-concurs are la baza un regulament ce este trimis din timp invitatilor, in care se subliniaza conditiile ce trebuie sa le indeplineasca exponatele in tirg: autenticitate, specificitate stilistica, originalitate si maiestrie artistica, calitate tehnica precum si pastrarea traditiei locale.

Organizatorii reusesc de fiecare data sa reuneasca intr-un spatiu adecvat din foaierul muzeului din localitate un numar mare de creatori populari. An de an au fost la Gura Humorului multe dintre cele mai renumite incondeietoare de oua din Bucovina reprezentind localitatile: Paltinul, Ulma, Ciocanesti, Poiana Stampei, Vatra Moldovitei, Suceava, Slatioara, Plesa, Brodina, Radauti, Rogojesti-Botosani, Gura Humorului, Suceava.

Cu fiecare tirg care a avut loc s-a remarcat la majoritatea exponatelor stilul personal specific zonei de provenienta a participantilor, ceea ce inseamna originalitate, fuga de copiere, de denaturare, conceptia artistica proprie pe care fiecare artist si-a faurit-o in cursul unui indelungat proces de creatie, in mod deosebit remarcindu-se Scoala de incondeiere din Brodina, condusa de D-na Elena Torac.